stop fumat

„Renunţă la fumat pentru o zi! In fiecare zi“

• Aproximativ 34,5% dintre bărbaţi fumează zilnic, cei mai mulţi fiind cei din grupa de vîrstă 25 – 44 de ani
• În rîndul femeilor, cele mai multe fumătoare sînt din grupa de vîrstă 15 – 24 de ani

O nouă campanie împotriva fumatului a fost lansată ieri cu ocazia „Zilei naţionale fără tutun”, zi dedicată încurajării renunţării la fumat. Conform unor studii recente realizate la noi în ţară, cei mai mulţi dintre fumătorii români afirmă că şi-ar dori să renunţe la tutun, însă cînd trebuie să treacă la fapte, foarte mulţi „renunţă să renunţe“. Conform ultimelor statistici, numărul fumătorilor este în scădere.

Stop fumat

Motivele pentru care românii nu pot lua hotărîrea de a se lăsa de fumat sînt multiple. Cei mai mulţi dintre ei spun că le este greu să deprindă alte obiceiuri, pentru că se îngrijorează de tot felul de efecte ale renunţării la fumat, cum este îngrăşatul, dar şi pentru că la început se pot simţi rău, amînînd în acest fel ziua din care vor spune „STOP FUMAT”. Pentru că fumătorilor le este greu să renunţe la ţigară, cu ocazia Zilei Naţionale fără Tutun, Institutul de Pneumologie „Marius Nasta“ a lansat campania naţională de combatere a consumului de tutun „Renunţă la fumat o zi. Încă o zi!“. Astfel, fumătorilor li se propune să îşi aleagă o zi în care să nu fumeze deloc. Obiectivele campaniei vizează informarea publicului cu privire la efectele nocive ale consumului de tutun asupra sănătăţii, la beneficiile renunţării la fumat, în scopul convingerii fumătorilor să abandoneze acest viciu. „Prin intermediul acestei campanii, ne dorim, metaforic vorbind, eliminarea tuturor fumătorilor“, a declarat dr. Adrian Mocanu, managerul Institutului Naţional de Pneumologie.

Mai mult de jumătate dintre fumători au încercat să renunţe

Conform unor statistici realizate de Ministerul Sănătăţii în cadrul campaniei „Stop fumat“, în ultimul an 51,1% dintre fumătorii zilnici au încercat să renunţe la fumat, iar 77% dintre aceştia au rezistat cel puţin o săptămînă tentaţiei de a fuma, ajungînd chiar pînă la mai multe luni. Motivul principal pentru care oamenii reiau fumatul este încrederea că se pot limita la „o ţigară” în momente de stres sau de bucurie, neglijînd faptul că fumatul înseamnă consum de drog, nicotină, iar o doză cît de mică după o perioadă de abstinenţă expune la reluarea consumului, conform medicilor.
Şi în 2009, Ministerul Sănătăţii derulează programul naţional dedicat renunţării la fumat „Stop Fumat” cu un buget alocat de 3.860.000 lei. În cadrul programului, au fost implicaţi în consiliere 70 de medici şi 30 de psihologi, iar în 36 de judeţe exită cîte un medic specialist în terapia tabagismului care oferă gratuit consultaţii pentru cei care intenţionează să renunţe la acest viciu. Totodată, în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2009, un număr de 24.431 fumători s-au adresat medicilor specialişti din cabinetele de consiliere deschise în program, iar numărul de fumători care au primit tratament a fost de 23.500. La sfîrşitul acestui tratament, 39,1% au reuşit să renunţe la fumat.

O treime din venitul minim lunar se duce pe ţigări

Specialiştii au observat că procentul persoanelor cu vîrsta peste 15 ani care au renunţat la fumat a scăzut cu trei procente faţă de anul trecut, cînd erau 30,9%. Totodată, a scăzut şi prevalenţa celor care fumează ocazional, de la 5,2% în anul 2008 la 4,5% în 2009. Potrivit aceloraşi statistici, bărbaţii continuă să fumeze mult: aproximativ 34,5% dintre bărbaţi fumează zilnic, cei mai mulţi fiind cei din grupa de vîrstă 25 – 44 de ani. În schimb, cel mai mult fumează femeile din grupa de vîrstă 15 – 24 de ani (27,9% comparativ cu media de 21,9%). Cei mai mulţi fumători consumă într-o zi între 10 şi 20 de ţigări (47,1%) astfel încît cei mai mulţi români (32,6%) cheltuiau în luna august, pentru procurarea ţigărilor, mai mult de 200 lei – ceea ce reprezintă mai mult de o treime din venitul minim lunar. Pe de altă parte, 47,6% dintre fumători afirmă că doresc să renunţe la fumat în următoarele şase luni, iar 20,1% sînt nehotărîţi, dar sînt potenţiali „clienţi“.